HDMI-CEC (High-Definition Multimedia Interface – Consumer Electronics Control) este un protocol conceput pentru a controla mai multe dispozitive conectate prin HDMI folosind o singură telecomandă. Este utilizat în principal pentru a controla diverse echipamente conectate la un televizor, cum ar fi soundbaruri și dispozitive de streaming.
În ciuda comodității sale, HDMI-CEC este o tehnologie relativ simplă și învechită, care acceptă doar un număr limitat de comenzi. Multe dintre aceste comenzi sunt astăzi depășite sau rar utilizate. Una dintre cele mai comune funcții este pornirea automată a tuturor dispozitivelor atunci când dispozitivul principal este pornit. De exemplu, când televizorul este pornit, soundbarul și dispozitivul de streaming pornesc automat. În timpul vizionării, utilizatorul poate folosi telecomanda televizorului pentru a pune pauză, a regla volumul și a derula înainte sau înapoi.
Istoria HDMI CEC
Standardul Consumer Electronics Control (CEC) a apărut în anii 1980, când videorecorderele și sistemele audio deveneau tot mai populare. În acea perioadă era obișnuit să conectezi un videorecorder la televizor și să folosești un sistem de difuzoare pentru a îmbunătăți calitatea sunetului. Invenția conectorului SCART a revoluționat acest domeniu, deoarece a combinat mai multe porturi, care anterior erau necesare pentru conectarea televizoarelor, videorecorderelelor și echipamentelor audio, într-o singură interfață multifuncțională. Acest lucru a dus și la dezvoltarea unui protocol de control care permitea operarea mai multor dispozitive cu o singură telecomandă.
Odată cu trecerea la porturile HDMI, protocolul CEC a fost integrat în acest nou standard digital, permițând trecerea de la controlul analog la cel digital al dispozitivelor. Totuși, deoarece suportul CEC nu era obligatoriu, implementarea sa varia între producători. Pe scurt, nu toate comenzile erau acceptate; de exemplu, multe soundbaruri suportau doar pornirea și controlul volumului.
Exemplu de utilizare HDMI CEC și comenzi suportate
HDMI CEC (Consumer Electronics Control) permite controlul mai multor dispozitive cu o singură telecomandă. Practic, un dispozitiv poate trimite comenzi către alte dispozitive conectate.
De exemplu, poți avea un televizor, un dispozitiv de streaming precum Roku sau Chromecast conectat la un port HDMI al televizorului și un receiver AV sau un soundbar conectat la un alt port marcat HDMI ARC (eARC). Când HDMI CEC este activat pe toate aceste dispozitive, ele pot funcționa ca un sistem unificat. Pornirea unui dispozitiv poate porni automat și celelalte. De exemplu, poți cere asistentului Alexa să pornească televizorul, iar soundbarul și Chromecastul se vor porni automat. Apoi poți controla dispozitivul de streaming și volumul soundbarului folosind telecomanda televizorului.
Pentru a utiliza HDMI CEC, trebuie îndeplinite anumite condiții. Cablul HDMI trebuie să suporte CEC și să includă un fir dedicat pentru transmiterea semnalelor CEC. Unele cabluri HDMI ieftine pot omite acest fir pentru a reduce costurile de producție. În plus, fiecare dispozitiv din sistem trebuie să suporte HDMI CEC, iar funcția trebuie activată.
Comenzi suportate
Deși specificația HDMI CEC include o gamă largă de comenzi, producătorii implementează de obicei doar o parte dintre ele. Prin urmare, compatibilitatea între dispozitive de la mărci diferite nu este întotdeauna garantată.
One Touch Play permite unui dispozitiv să comute automat televizorul la intrarea corectă atunci când începe redarea. De exemplu, pornirea unui film pe un Fire TV Stick poate comuta automat televizorul pe intrarea HDMI corespunzătoare.
System Standby gestionează stările de alimentare ale dispozitivelor. Pornirea televizorului poate porni automat soundbarul, receiverul AV sau dispozitivul de streaming, iar oprirea televizorului poate pune toate dispozitivele conectate în modul standby.
Preset Transfer a fost conceput pentru a transfera setările canalelor de la un televizor la altul. Această comandă este în prezent în mare parte depășită și rar implementată în dispozitive moderne.
One Touch Record permitea înregistrarea conținutului afișat pe ecranul televizorului pe un dispozitiv de înregistrare. Această funcție a devenit aproape inutilizabilă, deoarece televizoarele moderne rareori mai permit înregistrări directe din cauza restricțiilor de drepturi de autor.
Timer Programming a fost inițial destinat programării înregistrărilor TV, dar poate fi folosit și pentru pornirea automată a dispozitivelor la ore prestabilite.
System Information permite dispozitivelor să se identifice reciproc, să facă schimb de date de configurare și să stabilească adrese în rețeaua HDMI.
Deck Control permite unui dispozitiv să controleze funcțiile de redare ale altui dispozitiv, inclusiv redare, pauză, oprire, derulare rapidă înainte și înapoi. Este utilizat frecvent cu playere Blu-ray și dispozitive media.
Tuner Control permite unui dispozitiv să controleze tunerul altui dispozitiv. De exemplu, telecomanda televizorului poate fi folosită pentru schimbarea canalelor la un receptor prin cablu sau satelit.
OSD Display permite afișarea meniului unui dispozitiv conectat pe ecranul televizorului.
Remote Control Pass Through transmite comenzile telecomenzii de la un dispozitiv la altul în cadrul sistemului HDMI CEC.
OSD Device Name Pass Through transmite numele dispozitivului conectat pentru a fi afișat pe televizor.
Audio Control permite reglarea volumului unui soundbar, receiver AV, amplificator integrat sau preamplificator folosind telecomanda altui dispozitiv compatibil din sistem.
Implementarea reală a comenzilor HDMI CEC diferă semnificativ între producători. În practică, majoritatea dispozitivelor suportă doar funcțiile cele mai utilizate, precum pornirea automată, comutarea intrărilor și controlul volumului. Din acest motiv, dispozitivele de la mărci diferite oferă adesea doar compatibilitate parțială HDMI CEC.
HDMI CEC și denumirile comerciale ale producătorilor
Introducerea HDMI CEC în 2007 a avut loc într-o perioadă în care producătorii de televizoare aveau puține tehnologii noi de promovat. Pentru a face această funcție mai atractivă pentru consumatori, multe companii au decis să comercializeze HDMI CEC sub denumiri proprii, creând impresia unor funcționalități exclusive.
De exemplu, Samsung a denumit HDMI CEC Anynet+, iar Sony a introdus denumirea BRAVIA Sync. Alți producători au urmat aceeași strategie, oferind aceleași funcții sub nume diferite.
Printre cele mai cunoscute denumiri comerciale pentru HDMI CEC se numără:
- Samsung — Anynet+
- Sony — BRAVIA Sync
- LG — SimpLink
- Panasonic — VIERA Link
- Toshiba — Regza Link
- Sharp — Aquos Link
- Philips — EasyLink
- Pioneer — Kuro Link
- Hitachi — HDMI CEC
- Mitsubishi — NetCommand for HDMI
- Onkyo — RIHD (Remote Interactive over HDMI)
Deși aceste denumiri pot sugera că fiecare producător a dezvoltat o tehnologie proprie, acest lucru nu este adevărat. Numele diferite au fost în principal o strategie de marketing pentru a diferenția produsele pe piața extrem de competitivă a televizoarelor.
